Incredibil dar adevarat, din pacate…
Stiti deja ca intre clasele I – VIII se preda si religia si ca este materie obligatorie.
Manualele teoretic sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, practic insa te intrebi cine le aproba si pe ce criterii...
Partea incredibila dar adevarata vine acum...
Voi stiati ca Dumnezeu este foarte razbunator?
Nu? Pai vedeti? Daca nu ati invatat religia dupa „Abecedarul micului crestin”, de la Editura Didactica si Pedagogica, care are ca autor nici mai mult nici mai putin decat un preot, pe Ioan Sauca!!!
Ce credeti ca i invata tata popa pe micuti?!
Pai e simplu: daca distrugi un cuib de randunici, Doamne Doamne o sa vina in persoana si o sa ti traga scaunul de sub picioare (dar daca esti urcat pe scara:P?).
Vei fi aspru pedepsit si daca: bati mingea pe strada, te trezesti tarziu si astfel de pacate enorme.
Un alt manual, alta pedeapsa.
De data asta este vorba despre manualul de religie pentru clasa I, autori Camelia Muha, Maria Orzetic, Elena Mocanu.
Sa nu cumva sa uiti sa ti faci cruce cand treci pe langa o biserica pentru ca pedeapsa pentru acest pacat va veni imediat: „te calca masina”!!!!
Si lista acestor exemple poate continua. via
Acum intrebarea mea este: aceste persoane chiar cred in ceea ce au scris?
Daca da este foarte trist si ingrijorator, pentru ele si pentru ceilalti.
Imaginativa sarmanii copii care trebuie nu numai sa asculte astfel de blasfemii dar sa le si invete!!!
Cine a autorizat astfel de „manuale”???
Ca de obicei o sa se gaseasca scuze, pisica o sa fie aruncata de la institutii la persoane, de la persoane la institutii si tot asa....
PS: Acasa avem cuib de randunici. Intr un an cuibul s a prabusit partial, sub greutatea micutilor dolofani. Am salvat orataniile galacioase de matele care priveau cu jind. Am luat un sipet, am pus bucatile cazute din cuib, m am urcat pe scara, am luat si restul cuibului, de teama de a nu se prabusi peste puisori. Am plasat urlatorii plini de cas la cioculete (mama radea de mine si ma ameninta ca o sa fac pistrui pentru isprava de a fi pupat micii pufuleti:)) ) in noua casa – sipet + cuib dezmembrat si am legat sipetul/cosuletul de niste cuie mestesugit batute de tata, fix pe locul fostului cuib.
Sa inteleg ca Doamne Doamne a fost un fel de Mama Omida si mi a ghicit gandurile frumoase si de aia nu mi a luat scara de sub picioare cand darmam si restul cuibului???
Pftiu, am avut noroc, era ceva cale pana jos:)...
Trista Romania...
Stiti deja ca intre clasele I – VIII se preda si religia si ca este materie obligatorie.
Manualele teoretic sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, practic insa te intrebi cine le aproba si pe ce criterii...
Partea incredibila dar adevarata vine acum...
Voi stiati ca Dumnezeu este foarte razbunator?
Nu? Pai vedeti? Daca nu ati invatat religia dupa „Abecedarul micului crestin”, de la Editura Didactica si Pedagogica, care are ca autor nici mai mult nici mai putin decat un preot, pe Ioan Sauca!!!
Ce credeti ca i invata tata popa pe micuti?!
Pai e simplu: daca distrugi un cuib de randunici, Doamne Doamne o sa vina in persoana si o sa ti traga scaunul de sub picioare (dar daca esti urcat pe scara:P?).
Vei fi aspru pedepsit si daca: bati mingea pe strada, te trezesti tarziu si astfel de pacate enorme.
Un alt manual, alta pedeapsa.
De data asta este vorba despre manualul de religie pentru clasa I, autori Camelia Muha, Maria Orzetic, Elena Mocanu.
Sa nu cumva sa uiti sa ti faci cruce cand treci pe langa o biserica pentru ca pedeapsa pentru acest pacat va veni imediat: „te calca masina”!!!!
Si lista acestor exemple poate continua. via
Acum intrebarea mea este: aceste persoane chiar cred in ceea ce au scris?
Daca da este foarte trist si ingrijorator, pentru ele si pentru ceilalti.
Imaginativa sarmanii copii care trebuie nu numai sa asculte astfel de blasfemii dar sa le si invete!!!
Cine a autorizat astfel de „manuale”???
Ca de obicei o sa se gaseasca scuze, pisica o sa fie aruncata de la institutii la persoane, de la persoane la institutii si tot asa....
PS: Acasa avem cuib de randunici. Intr un an cuibul s a prabusit partial, sub greutatea micutilor dolofani. Am salvat orataniile galacioase de matele care priveau cu jind. Am luat un sipet, am pus bucatile cazute din cuib, m am urcat pe scara, am luat si restul cuibului, de teama de a nu se prabusi peste puisori. Am plasat urlatorii plini de cas la cioculete (mama radea de mine si ma ameninta ca o sa fac pistrui pentru isprava de a fi pupat micii pufuleti:)) ) in noua casa – sipet + cuib dezmembrat si am legat sipetul/cosuletul de niste cuie mestesugit batute de tata, fix pe locul fostului cuib.
Sa inteleg ca Doamne Doamne a fost un fel de Mama Omida si mi a ghicit gandurile frumoase si de aia nu mi a luat scara de sub picioare cand darmam si restul cuibului???
Pftiu, am avut noroc, era ceva cale pana jos:)...
Trista Romania...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu